(Maurice Merleau-Ponty) ISBN: 973-99943-3-4
Anul aparitiei: 1999
Pagini: 535
Format: 14,5 X 20,4
Pret: 74.99 RON
Disponibila: DA - pune in cos
Descriere: Mai sunt disponibile 10 carti. Merleau-Ponty s-a născut in 1908 la Rochefort-sur-mer. Familiarizat de Sartre cu filosofia lui Husserl. Dacă iniţial Husserl se intreba asupra eului, iar Heidegger purta intrebarea privitoare la fiinţă, Maurice Merleau-Ponty doreşte să ne inveţe să vedem lumea din nou, pentru acesta trebuie să comunicăm cu lumea. ( Eul dansează cu lumea, cum spune cu măreţie Hegel). Filosofia clasică fiind o reflecţie a conştiinţei asupra lumii ne priveză de acestă resursă (lumea este obiect şi nu partener). Lumea fenomenologică nu este existenţă pură, ci sensul care transpare la intersectarea experienţelor propriilor mele experienţe şi al intersectarea experienţelor mele cu ale celuilat, prin intrepătrunderea unora cu celelalte. Lumea fenomenologică nu este explicitarea unei existeţe prealabile, ci intemeierea existeţei; filosofia nu este reflexul unui adevar prealabil, ci, asemeni artei , este realizarea unui adevăr. Adevărata filosofie insemnă să invăţăm să vedem lumea din nou. .................... O conştiinţă pentru care lumea „vine de la sine”, care o găseşte „gata facută”, prezentă pină şi in interiorul ei, nu işi alege in mod absolut nici fiinţa, nici modul de a fi. ........ deci nu există niciodată determinism, nici alegere absolută, nu sint niciodată lucru, nici conştiinţă pură. ....... Sintem adevăraţi de la un capat la altul şi prin simplul fapt că sintem-spre-lume şi nu numai in lume. .... Intr-o oarecare măsură orice conştiinţă este conştiinţă preceptivă. Nu putem epuiza intr-o prezentare, fără a o diminua măreţia şi profunzimea aceste opere, de aceea pentru o parţială edificare a conţinutului operei lui Merleau Ponty prezentăm mai jos cuprinsul:
CUPRINS
Prejudecăţile clasice şi intoarcerea la lume I Senzaţia II Asocierea şi proiectarea amintirilor III Atenţia şi Judecata IV Cimpul fenomenal Corpul I Corpul ca obiect şi fiziologia mecanicistă II Experienţa corpului şi psihologia clasică III Spaţialitatea corpului propriu şi psihologia clasică IV Sinteza corpului propriu V Corpul ca fiinţă sexuală VI Corpul ca expresie şi vorbirea Teoria corpului este deja o teorie a percepţiei I Capacitatea de a simţii II Spaţiul III Lucrul şi lumea naturală IV Celălalt şi lumea umană Fiinţa-pentru-sine şi fiinţa-in-lume I Cogito-ul II Temporaliatatea III Libertatea
