Piticii de pe creier, fura diamante

by Andreiul

Am sa adresez o sit­u­atie de care ade­sea ma izbesc in ultim­ul timp. De ce sa citesc?!, — de ce sa citesc orice carte ata­ta timp cat de pe net obtin abso­lut toate infor­mati­ile nece­sare pen­tru a fi oper­a­tiv in inter­ac­tiu­nile de zi cu zi, gratis. Raspun­sul m-a gasit pe mine, cand, intr-un exerci­tiu, medi­tam la miro­sul fami­lar al bib­liotecii de acasa. Mi-a ven­it in gand miro­sul sobru, de cedru, al vol­umelor atent aran­jate, pe care tata le-a citit si colec­tion­at in decur­sul anilor petre­cu­ti incas­trat in gom­botul ãsta de humã. Ma gan­deam cum fiecare volum e o roca abrazi­va, care grad­ual a rafi­nat lupa prin care tatal meu a per­ceput lumea. Mi-am imag­i­nat cum toate cunos­tin­tele sale le-a dis­ti­lat, le-a cize­lat si mi-a trans­pus mie lupa lui cand, copil fiind, mi-l citea pe homer, pla­ton, aris­to­tel, hor­atiu  si altii care mi-au devenit pri­eteni mai tarz­iu, fiin­du-mi deja famil­iari. Car­tile pul­ver­izeaza exce­sul de infor­matie, irele­van­ta de fapt, pen­tru a vedea real­i­tatea. Adi­ca e irele­vant sa te gan­desti la exis­ten­ta unui dum­nezeu, in con­tex­tul in care lumea asta e sin­gu­ra pe care o avem si pe care o per­cepem direct, sin­gu­ra de care ne putem bucu­ra noi, cei ce murim. Lasand la o parte orice exces din lupa, o vom rafi­na, iar aber­ati­ile cro­mat­ice pe care le pro­duce sti­cla bru­ta se vor evap­o­ra. O vom lus­trui, vom folosi diverse unelte si dia­man­tul brut va fi meta­mor­fozat in dia­man­tul sle­fuit, inno­bi­lat fiind de capac­i­tatea sa de a reflec­ta real­i­tatea in cea mai pura for­ma. Exal­tat de aceas­ta abil­i­tate este doar acela care face un pact cu sine si cu uni­ver­sul, in care se anga­jeaza ca nici unul sa nu-l minta pe celalat. Doar asa ar fi etic sa coex­iste.

In real­i­tate, cra­ni­ul uman emuleaza o pin­hole cam­era, cu ochi­ul ca si lenti­la, si in cra­niu se va pro­duce reflex­ia real­i­tatii. Imag­inea e ajus­ta­ta per­fect de neu­ronii nos­trii spe­cial­iza­ti si selec­tati de evo­lu­tie pen­tru o rezo­lu­tie cat mai HD. Insa evo­lu­tion­ist noi nu am avut nevoie de a vedea in UV, infraro­su sau in raze X pre­cum Super­man. A fost sufi­cien­ta imen­si­tatea spec­tru­lui vizual, ingu­s­tat in real­i­tate pe 0.1% din ban­da spec­tru­lui elec­tro-mag­net­ic, pen­tru ca bio­di­ver­si­tatea sa ajun­ga aici si sa faca ce face zi de zi. Unii din noi stau pe fb toa­ta ziua sau isi beau mintile sau lucreaza intr-o fab­ri­ca pen­tru ca noi ceilalti sa ne per­mitem sa facem…ce facem…zi de zi. In fine, mod­ul in care ajungem aici e partea care face nece­sara sti­in­ta si nu reli­gia. Pen­su­la este Sti­in­ta, ea vine cu darul de a ne ara­ta cum exista lumea din­co­lo de spec­trul nos­tru vizual, prin cal­cule si prin a aduce elec­tro-mag­netic­ul din afara per­cep­ti­ilor noas­tre, in spec­trul vizual per­cep­ti­bil de noi, pic­tand ast­fel, intr-un cadru lar­git, pan­za pe care lumea se reflec­ta. Acest pro­cedeu anga­jat deduce foarte clar ca nu exista nici o enti­tate din­co­lo de per­cep­tia noas­tra, si deja stim uni­ver­sul de la un niv­el extrem de mare pana la nivelul infinitez­i­mal de mic sit­u­at la grani­ta din­tre gau­ra nea­gra si mate­ria pe care o inghite si o destruc­tureaza. O zona unde e atat de put­er­ni­ca atrac­tia grav­i­ta­tion­ala incat nu avem cum sa o acce­sam cu echipa­mentele actuale. Asa ca infor­ma­tia despre real­i­tatea asta ar putea ramane doar la o miime de secun­da dupa pri­ma miime de secun­da de la big-bang, si un cred­in­cios ar spune ca aco­lo este dum­nezeu si ca nu stim tot, desi in real­i­tate noi stim 99.99(puneti voi 999 pana va plic­tisi­ti)%. Pia­tra filoso­fala ia nastere cand prin deduc­ti­ile matem­at­ice – matem­at­i­ca e creea­ta de noi, oamenii, si haz­ardul a facut ca real­i­tatea si matem­at­i­ca sa se potriveaza ca si doua cuburi de LEGO – vom reusi sa con­cepem A the­o­ry of every­thing. Sa ne ream­intim pe scurt, de cel mai ele­gant lucru pe care Bertrand Rus­sell l-a facut, si anume sa demon­streze log­ic ca 1+1=2, facand o afir­matie put­er­ni­ca in sen­sul: e una sa stii asta induc­tiv si intu­itiv si e alta sa poti sa demon­strezi triv­i­al­i­tatea, pas cu pas, in lim­baj log­ic. Inferenta e ca intr-un sis­tem in care asta e demon­stra­bil empir­ic, tot ce urmeaza dedus din acele conex­i­u­ni log­ice meri­ta inves­ti­gat si tes­tat empir­ic, ajun­gand la a mic­so­ra sfera de influ­en­ta a creduli­tatii si igno­ran­tei.

Si ast­fel intr-o zi,

Put­er­nicele metereze

Ale put­er­nicu­lui univers, Incer­cuite de forte ostile,

Vor plange in fata decaderii

Si se vor strivi in ruina.

- Lucretiu, De Rerum Natu­ra

© 2017, Andreiul. All rights reserved.