edituraAion.ro

Inspiratii din Calimara Infinita.

Category: Goana dupa deziluzii

Glãsuiri din orbitoarele întunecimi

Iro­nia poate începe orice text. Într-o lume în care totul se bazeazã pe rapid­i­tate, gran­ite de nano-secunde împinse spre uni­tati de masurã infinitez­i­mal de mici, sta­di­ul cel mai avansat pe care-l poti atinge ca om, e sã stii când sã taci, sã fii calm, detasat si sã întele­gi cum sã pierzi 3 secunde respirând înainte […]

remember man that dust thou art and unto dust shalt thou return

A ven­it toam­na, acopera-mi ini­ma cu ceva, cu umbra unui copac, sau mai bine, cu umbra ta.” Vad eu lumea difer­it oare, ma intreb retoric, priv­in­­du-mi reflex­ia oglin­di­ta din vas­tul infinit al luci­u­lui din univers. Prob­a­bil ca nu, aceeasi ochi ce ii privesc in oglindire, privesc inapoi la mine si sun­tem doi, dar ace­lasi unul, […]

Observatorul unui experiment social

Metic­u­loz­i­tatea in expri­mare, aran­jarea si rear­an­jarea de cuvinte, ingre­uneaza tex­tul si intarzie spon­tanei­tatea. E ca un fel de zona de con­fort lit­er­ara in care lit­eral­mente nu fac decat sa redescriu conex­i­u­ni sinap­tice traite si retraite prin bufeuri emo­tionale de diferite inten­si­tati. Cert e ca sin­gu­ra modal­i­tate de a iesi din acest pat­tern prin care editez […]

L’enfer c’est les autres

Pre­cum un cub rubik de nere­zol­vat, real­i­tatea isi mis­ca umbrele pe reti­­na-mi usor impre­sion­abi­la, insa nu pro­duc decat fas­ci­cule de neant care nu se lasa inter­pre­tate nici­cum. Toate raman un mis­ter absurd. O adunatu­ra de fotoni cu sens, infor­matie ordo­na­ta metic­u­los insa care redun­dant incearca sa-si imprime exis­ten­ta, lasand in urma ei doar cea­ta si […]

Eulogy to redundance

Doar atun­ci cand mor­tii se vor opri din visat, noi vii ne vom da sea­ma ca nu am trait nicio­da­ta. Pe masura ce real­i­tatea imi intra in neu­roni, pe masura ce ma incarc cu fiecare inspir si ma descarc cu fiecare expir, ma ancorez in moment, vibra­tia mea, can­tecul atom­ilor, urla la uni­son aceeasi melodie. […]

Tipatul de nastere al bebelusului, e un bocet

Incerc sa-mi coag­ulez gan­durile, zi de zi, ca o mama­li­ga dne­sa si com­pacta, omoge­na si con­tin­ua, insa tot ce-mi iese e un ghive­ci plin de apa si de goluri, inomogen si plin de lap­susuri, fara o con­ti­nu­i­tate. In flacara unei luma­nari se dez­valuie un por­tal catre o alta exis­ten­ta. Infi­nite poten­tial­i­tati isi ard lan­turile si […]

Naivitatea tanarului lup

Sa pre­supunem ca sunt la fel de smintit ca si gan­dac­ul de bale­gar ce crede ca el invarte intreg paman­tul rasucind un bot de rahat, pre­cum un Sisif, inlan­tu­it de pro­pri­ul Ego, luand asupra lui titan­i­ca munca de-a invar­ti manivela ciclurilor cos­mice. (Ce ramane din Sisif fara acea pia­tra?, o intre­bare pen­tru alta data.) Poate […]

Terapia prin metafore

Inspi­ra­tia vine in multe forme, une­ori are coerenta si poti creea o postare, alte­ori sunt doar umbre de stele pe un asfalt vas­cos si chiar daca le urmezi con­secvent, ele tot nu duc nicaieri. N-as minti daca as spune ca de cele mai multe ori merg dupa pro­pria-mi umbra pe drum in sper­an­ta ca ea […]

Disec truisme

Spre noi si nedescoperite dis­ec­tii gan­dul, usor ca o pasare fara aripi, ma poar­ta. Suferind de nim­ic altce­va decat de nevroza, si o obsesie com­pul­si­va de a vor­bi si gan­di gra­mat­i­cal corect, inzes­trat cu marin­imie si capa­bil de o zgarce­nie ce i-ar lasa pe cei mai faimosi avari gura-cas­­ca, por­nesc din nou spre deloc lumi­natele […]

Ceai din aripi de inger

Calare pe calul troian nu-mi dau sea­ma de sub­til­i­tatea sagetilor pe care le arunc in stan­ga si dreap­ta. Dau cu ele la plezneala si daca au norocul sa loveas­ca ceva, por­nesc con­ver­sa­tii sau reac­tii neast­ep­tate. De cele mai multe ori neast­ep­tate, stii, dar asta e farmecul. Vazand unde unele din ele duc, ma demo­tivez rapid […]