Vorbe ascunse in calimara.

Folos­esc con­stant ter­menul “ascuns” zilele aces­tea. Imi pare ca via­ta aceas­ta are un mecan­ism ase­m­ana­tor cu spatele unui ceas, iar noi nu vedem decat ora exac­ta si ne dam cu par­erea despre mecan­is­mul din spate. Asea­man cea­sor­nicul nein­te­les cu grav­i­ta­tia, con­sti­in­ta — pro­cese fiz­ice rezul­tate din inter­ac­tiunea materiei cu ea insasi. Tot acel ansam­blu de rotite pe care doar cea­sor­ni­carii il inte­leg, si nici ei pe deplin, ne este ascuns. Tre­buie sa devenim un pic curiosi ca sa deschi­dem capac­ul acela din spate, sa fim indea­juns de put­er­ni­ci sa ne abtinem de la a ne vara degetele in acel frag­il mecan­ism, dar totusi sa ver­i­fi­cam real­i­tatea cu mana noas­tra (sa nu uitam ca Toma Necred­in­cio­sul e sin­gu­rul care l-a atins pe Isus dupa ce a rein­vi­at); dar tot ce am face prin obser­vare ar fi sa rein­ter­pre­tam un echili­bru del­i­cat intre diferitele com­po­nente. Sun­tem deci, prin natu­ra, incli­nati spre a demisti­fi­ca prin curi­oz­i­tate, dis­tru­gand mituri. Vreau sa cred ca sun­tem oare­cum absolvi­ti de vina ca inter­fer­am in univers.

Poate ca daca ne-am min­una doar de ora exac­ta, n-ar fi sufi­cient pen­tru spir­i­t­ul eretic din noi, am dori sa stim ce legi guverneaza acel ansam­blu, de ce func­tioneaza cum func­tioneaza?, de unde ata­ta pre­cizie?, de ce unele cea­suri ara­ta gre­sit ora?, de ce altele sunt atat de per­fecte?, de ce unele se stri­ca si altele nu?…se nasc intre­bari si aces­te intre­bari isi cer partea lor de raspun­suri intr-un cerc infinit ce se trans­for­ma in spi­rala, deoarece punc­tul de inceput nu mai e ace­lasi, sosirea gasin­du-ne pe un alt plan. Asta daca nu dis­cu­tam in cerc vicios ace­leasi car­ti false de la inceput.

Nu uitati, via­ta inseam­na lib­er­tate!, egal­i­tate si fra­ter­ni­tate